CIAS a elaborat primele recomandări de siguranță în Aviație, ca urmare a unei sesizări, și nu în urma producerii unui eveniment. Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile a scris o nouă pagină din Istoria Aviației Comerciale, elaborând câte o recomandare, de interes național și european, ca urmare a unei sesizări venite de la un pasager al unei curse aeriene.
O vorbă de duh din Aviație spune că „regulile au fost scrise cu sânge”. CIAS demonstrează însă, prin această decizie fără precedent, că nu trebuie să se întâmple neaapărat ceva negativ pentru a fi aduse îmbunătățiri în siguranța pasagerilor, cât și faptul că este un aliat al pasagerilor curselor aeriene, alături de care face echipă pentru sporirea siguranței din Aviație.
Fiecare dintre noi poate contribui la acest demers, după cum am aflat de la doamna Simona Wist, șefa Biroului de Comunicare a CIAS, cu care am purtat o mică discuție, pentru a afla mai multe despre cum s-a ajuns la recomandările fără precedent.
Cum s-a ajuns la primele recomandări de siguranță în Aviație emise ca urmare a unei sesizări, și nu în urma producerii unui eveniment?
La sfârșitul lunii noiembrie 2016, Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) a fost sesizat de un pasager cu privire la faptul că, în timpul unui zbor efectuat de acesta pe o rută internă din România (zborul fiind operat de o companie aeriană din altă țară), anunțurile referitoare la procedurile de salvare și evacuare a aeronavei în cazuri de urgență au fost enunțate doar în limba engleză, deși pasagerii erau, în cea mai mare parte a lor, români.
Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) a analizat cu atenție aspectele sesizate de petent, precum și prevederile legale aplicabile efectuării briefing-ului de siguranță către pasagerii din transportul aerian. Astfel, conform articolului CAT.OP.MPA.170 Informarea pasagerilor din Regulamentul (UE) nr. 965/2012 al Comisiei din 5 octombrie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la operațiunile aeriene, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului:
Operatorul trebuie să se asigure că:
- pasagerii sunt informați și li se fac demonstrații cu privire la siguranță, astfel încât să le fie facilitată executarea procedurilor aplicabile în eventualitatea unei urgențe.
- pasagerilor li se pune la dispoziție o pagină cu informații de siguranță, care cuprinde instrucțiuni sub formă de pictograme care indică modul de folosire a echipamentelor de urgență și amplasarea ieșirilor pe care pasagerii le-ar putea folosi.
Cu toate acestea, ținând cont că, pentru zborurile interne operate în România, pasagerii nu sunt vorbitori nativi de limba engleză, coroborat cu prevederile legale în vigoare privind realizarea briefing-ului de siguranță pentru pasageri, Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) a considerat că aspectele semnalate de petent sunt importante și ar putea să influențeze siguranța pasagerilor din transportul aerian, în cazul în care situația s-ar repeta. Mai exact, dacă ar fi să ne imaginăm că pasagerii respectivei curse interne nu cunoșteau limba engleză, în cazul unei situații de urgență aceștia nu ar fi știut cum să reacționeze cu rapiditate, mai ales în condiții de panică, ceea ce ar fi putut ridica clasa de risc a unui eveniment aviatic din incident în accident.
Care sunt diferențele dintre incident aviatic și accident aviatic? Este un aspect care creează mereu confuzie în mass-media…
Conform definițiilor enunțate în Regulamentul UE nr. 996/2010 privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă, incidentul reprezintă un „eveniment, altul decât accidentul, asociat cu exploatarea unei aeronave, care afectează sau poate afecta siguranța exploatării aeronavei”.
Pe de altă parte, accidentul reprezintă “un eveniment asociat cu operarea unei aeronave, care, în cazul unei aeronave cu pilot uman, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenția de a efectua un zbor și momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau care, în cazul unei aeronave fără pilot, are loc între momentul în care aeronava este gata de a se pune în mișcare în scopul efectuării unui zbor și momentul în care aceasta intră în repaus la finalul zborului și sistemul principal de propulsie este oprit, în cursul căruia o persoană este rănită mortal sau grav, ca urmare a faptului că: se afla în aeronavă sau a intrat în contact direct cu o parte a aeronavei, inclusiv cu părți care s-au desprins din aceasta, sau a fost expusă direct suflului reactoarelor, cu excepția cazului în care rănile se datorează unor cauze naturale, sunt autoprovocate sau provocate de alte persoane sau când persoanele rănite sunt pasageri clandestini care se ascund în afara zonelor disponibile în mod normal pasagerilor și echipajului […]”
În același timp, conform Regulamentului (UE) nr. 996/2010, rănirea gravă înseamnă “rănirea unei persoane implicate într-un accident și care presupune una dintre următoarele:
- spitalizare pe o perioadă mai mare de 48 de ore, care începe în termen de șapte zile de la data la care s-a produs rănirea;
- o fractură de os (cu excepția fracturilor superficiale la degete sau la nas);
- ruperi sau sfâșieri ale țesuturilor care produc hemoragii grave, leziuni ale nervilor, mușchilor sau tendoanelor;
- leziunea oricărui organ intern;
- arsuri de gradul doi sau trei sau orice arsuri care afectează mai mult de 5 % din suprafața corpului;
- expunerea verificată la substanțe infecțioase sau la radiații periculoase.”
Care au fost pașii pe care i-ați urmat ulterior, după ce ați primit reclamația?
Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) a emis, în luna ianuarie 2017, două recomandări de siguranță, una de interes local și cealaltă de interes european, privind limba de furnizare, în zborurile domestice, a informațiilor de siguranță prevăzute în CAT.OP.MPA.170 Informarea pasagerilor din Regulamentul (UE) nr. 965/2012, către pasagerii din transportul aerian.
Prima recomandare de siguranță (cod SR-71.2016-11-20, B), de interes local, este adresată Ministerului Transporturilor și are următorul conținut:
Se recomandă Ministerului Transporturilor să întreprindă toate demersurile necesare prin care să se asigure că toți operatorii care efectuează zboruri domestice (pe teritoriul României) și cărora și se aplică prevederile CAT.OP.MPA.170 Informarea pasagerilor din Regulamentul (UE) nr. 965/2012 furnizează informațiile de siguranță pentru cazurile de urgență și în limba română.
Cea de-a doua recomandare de siguranță în Aviație (cod SR-72.2016-11-20, B), de interes european, este adresată Agenției Europene de Siguranță a Aviației (EASA) și are următorul conținut:
Se recomandă EASA să întreprindă toate demersurile astfel încât operatorii care efectuează zboruri domestice să furnizeze informațiile de siguranță pentru cazurile de urgență prevăzute în CAT.OP.MPA.170 Informarea pasagerilor din Regulamentul (UE) nr. 965/2012 și în limba oficială a statului pe teritoriul căruia se efectuează zborul.
Din informațiile pe care le deținem, nu mai există un astfel de precedent la nivel european, fiind prima recomandare emisă de o autoritate de investigații privind siguranța ca urmare a unei sesizări și nu în urma producerii unui eveniment de aviație.
Care a fost feedback-ul primit din partea omologilor din alte țări europene?
În luna aprilie 2017, Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA) a răspuns recomandării de siguranță (cod SR-72.2016-11-20, B) emise de Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), argumentând următoarele:
Există mulți factori care pot influența capacitatea de supraviețuire, precum și evacuările de urgență, în cazul producerii unui incident sau accident aviatic. Factorii fizici includ: adoptarea unei poziții corecte a corpului în caz de impact, utilizarea corectă a centurilor de siguranță, amplasarea și funcționarea tuturor ieșirilor de urgență și configurația cabinei, inclusiv a coridoarelor și a bucătăriilor, așezarea scaunelor și poziționarea locurilor destinate echipajului.
Capacitatea de supraviețuire în cazul evacuărilor de urgență este, de asemenea, afectată de factorii de informare, cum ar fi broșurile cu informații privind siguranța pasagerilor, videoclipurile, semnele, plachetele, sistemele de iluminare și semnalizare în caz de urgență, precum și informarea verbală efectuată de echipajul de cabină.
Programele de formare inițială a membrilor echipajului de cabină trebuie să includă pregătirea privind metodele de motivare a pasagerilor și controlul mulțimii, necesare pentru a accelera o evacuare de urgență (a se vedea Appendix 1 la Partea-CC (Cabin Crew) al Regulamentului (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei privind personalul de bord). Ulterior, membrii echipajului de cabină trebuie să participe la un program de instruire efectuat de operator, care să acopere și aspecte privind gestionarea pasagerilor în cazuri de urgență, adaptate pentru tipul aeronavei și caracteristicile rutelor operate (a se vedea AMC1 ORO.CC.125 (d) al Regulamentului (UE) nr. 965/2012 al Comisiei privind operațiunile aeriene).
Operatorii trebuie să se asigure că informările și demonstrațiile privind siguranța pasagerilor sunt realizate într-o formă care facilitează respectarea procedurilor aplicabile în eventualitatea unei urgențe (a se vedea paragraful (a) din CAT.OP.MPA.170 al regulamentului privind operațiunile aeriene). În plus, pasagerilor trebuie să li se furnizeze o broșură cu informații privind siguranța, în care instrucțiunile de tip imagine să indice operarea echipamentului și a ieșirilor de urgență existente care pot fi utilizate de către pasageri (a se vedea paragraful (b) din CAT.OP.MPA.170 al regulamentului privind operațiunile aeriene).
Modul în care operatorul ar trebui să realizeze respectarea dispozițiilor menționate mai sus nu este precizat. Acest fapt susține abordarea bazată pe performanță în ceea ce privește reglementarea, care, împreună cu punerea în aplicare a unor sisteme eficiente de gestionare a siguranței (a se vedea ORO.GEN.200 din regulamentul privind operațiunile aeriene), urmărește să facă transportul aerian mai sigur, mai eficient și mai flexibil.
Există mai multe modalități prin care operatorul poate îndeplini obiectivul de siguranță stabilit la sub-paragraful (a) din CAT.OP.MPA.170. Fie prin furnizarea de informări/demonstrații în limba/limbile care au cea mai mare probabilitate să se potrivească cu limba/limbile maternă/materne a/ale majorității pasagerilor pe un anumit zbor, suplimentată cu tehnici non-verbale, cum ar fi informațiile pictoriale pentru cei ale căror limbi materne nu sunt utilizate în briefing/demonstrație. De fapt, a lua ca punct de referință cunoștințele lingvistice ale tuturor pasagerilor poate fi un lucru înșelător, întrucât chiar și pe zborurile interne se pot afla pasageri de naționalități diferite. Prin urmare, nu există o cerință specifică de limbaj pentru echipajul de cabină în ceea ce privește limba care ar trebui utilizată în comunicarea cu pasagerii.
Multe companii aeriene sunt extrem de creative când vine vorba de instrucțiunile de siguranță pentru pasageri.
Prin responsabilitățile lor de supraveghere, certificare și de aplicare, conform ARO.GEN.300 din regulamentul privind operațiunile aeriene, autoritatea competentă are obligația de a verifica dacă operatorul căruia i se va elibera/i s-a eliberat certificatul de operator aerian (AOC) respectă cerințele aplicabile.
Prin urmare, operatorul ar trebui să demonstreze autorității competente modul în care informarea/demonstrațiile efectuate către pasageri vor satisface cerința de a fi furnizate
într-o formă care facilitează respectarea procedurilor aplicabile în eventualitatea unei urgențe.
De asemenea, având în vedere că acest subiect constituie o noutate în materie de recomandări de siguranță, Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA) a transmis o invitație către Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), pentru a delega un reprezentant care să susțină, în cadrul întâlnirii anuale EASA-CASIAs din perioada 8-9 mai 2017, organizată la Köln, în Germania, o prezentare având ca temă recomandarea de siguranță de interes european emisă de CIAS, punând accent pe experiența întâmpinată de instituția noastră, care a condus la emiterea acestei recomandări.
Care este statusul acestor recomandări de siguranță în Aviație?
Cele două recomandări de siguranță emise de Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) cu privire la limba de furnizare către pasagerii din transportul aerian a informațiilor de siguranță prevăzute în CAT.OP.MPA.170 Informarea pasagerilor din Regulamentul (UE) nr. 965/2012 sunt încă deschise, întrucât până în prezent nu am primit un răspuns adecvat care să conducă la închiderea acestora.
Cu toate acestea, în cazul recomandării adresate Agenției Europene de Siguranță a Aviației (EASA), chiar dacă nu este implementată legal, aceasta este respectată faptic, ca urmare a faptului că autoritatea de investigații privind siguranța din statul în care este înregistrat operatorul aerian la care s-a făcut referire în cuprinsul petiției care a condus la emiterea acestei recomandări de siguranță a luat legătura cu respectivul operator aerian, iar în prezent, pe rutele interne operate de acesta în România, informarea pasagerilor se face inclusiv în limba română.
Și tu poți contribui la sporirea siguranței aeronautice! Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile a elaborat un sistem de raportare online, pe care îl poți accesa la următorul link: http://www.cias.gov.ro/index.php/ro/notificari/raportare-obligatorie
Toate recomandările de siguranță în Aviație emise de CIAS pot fi consultate și pe website-ul instituției, la adresa: http://www.cias.gov.ro/index.php/ro/publicatii/recomandari-de-siguranta.
Încarc...