Ți s-a întâmplat vreodată să privești pe geamul avionului și să te întrebi ce rol au toate acele marcaje, linii și semnale luminoase? Dacă răspunsul tău este “da”, ești norocos. În cadrul acestui articol îți vom explica ce semnificație au marcajele de pe pistă!
Ce semnificație au marcajele de pe pistă?
Dacă ești obișnuit să citești o carte sau să răsfoiești o revistă în timpul zborului, probabil te aștepți ca pilotul să aterizeze pe cea mai apropiată porțiune de asfalt accesibilă. Însă niciodată nu este cazul.
De fapt, toate acele marcaje, lumini și indicatoare au rolul de a le oferi piloților indicații privind locul optim de decolare și aterizare. Așa cum vei afla pe parcursul articolului, acestea previn incidente și accidente și de a le oferi pasagerilor siguranța pe parcursul zborului.
Având în vedere importanța acestor marcaje, majoritatea aeroporturilor au adoptat același set de standarde.
Numerotarea pistelor
Se face plecând de la orientarea pistei. O pista aflată la 190 de grade de nordul magnetic va fi numerotată 190 grade, după care se renunță la zero. Rezultă astfel pista 19. Majoritatea pistelor pot fi folosite în ambele direcții. Când se vine din partea opusă, pentru a afla numărul pistei scazi 18 sau 180 de grade. Exemplu: aeroportul Henri Coanda (OTP), 08/26.
Totodată, dacă într-un aeroport există mai multe piste paralele, care, prin urmare, indică în aceeași direcție, se adaugă o literă după cele două cifre pentru a indica poziția relativă a pistelor: L pentru pista din stânga, C pentru pista din centrul stânga și R pentru cea din dreapta.
Banda de siguranță a pistei
„Banda de siguranță a pistei” (runway strip) este o bandă dreptunghiulară de teren, care trebuie păstrată întotdeauna liberă de obstacole, aliniată cu pista însăși. Banda se extinde simetric pe ambele părți ale pistei, iar lățimea acesteia este stabilită de standardele mondiale. Pentru piste cu cod mai mare, inclusiv cele din aeroporturile principale, banda are o lățime de 150 m pe latură și o extensie minimă (înainte de start și dincolo de sfârșitul pistei sau a opririi, dacă există) de 60 m.
Deși această zonă nu este deloc necesară pentru operațiunile de decolare și aterizare, este esențial să fie menținută liberă de obstacole pentru a evita coliziunile în cazul ieșirilor pe pistă.
Zona de siguranță de la capătul pistei
„ Zona de siguranță de la capătul pistei” , prescurtată ca RESA, este o zonă simetrică în ceea ce privește extinderea axei pistei. Zona de siguranță de la capătul pistei trebuie să aibă cel puțin 90 m lungime; ca extensie laterală, aceasta trebuie să fie cel puțin dublă pe lățimea pistei la care este asociată.
Rezistența trebuie să fie de așa natură încât să minimizeze daunele în cazul în care aeronavele părăsesc pista și să faciliteze deplasarea vehiculelor de salvare și de stingere a incendiilor.
Clearway
În anumite cazuri, este necesar să se stabilească o zonă liberă de obstacole, care se ridică pe uscat sau pe apă, situată la unul sau ambele capete ale pistei ca zonă adecvată, deasupra căreia o aeronavă poate efectua o parte din urcarea inițială până la o înălțimea specificată; această zonă se numește clearway.
Stopway
La sfârșitul unei piste, în direcția decolării , poate fi amenajată o zonă specifică care este pregătită și adecvată pentru susținerea unei aeronave care întrerupe decolarea, numită „zonă de oprire”, în engleză Stopway. Poate consta dintr-un balast simplu sau un teren dur, în funcție de aeronava pe care se așteaptă să o folosească. Această zonă trebuie utilizată exclusiv pentru manevrele de decolare ratate, deoarece nu este adecvată pentru utilizare continuă.
Oprirea trebuie să aibă aceeași lățime ca pista asociată și să fie de rezistență adecvată pentru a rezista la greutatea aeronavei critice pentru care a fost proiectată pista. Atunci când oprirea este pavată, aceasta trebuie să garanteze un coeficient de aderență comparabil cu cel al căii asociate.
Blast pad
“Blast pad-ul ” este o zonă orientată spre începutul unei piste în care fluxul motoarelor cu reacție, jet explozie, produs de aeronave mari în timpul rulării la decolare, ar putea provoca dezintegrarea suprafeței și ar putea deteriora aeronavele. Pentru a evita acest lucru, această zonă, care are cel puțin 30 m lungime, este special pregătită pentru a rezista acestei eroziuni.
Pragul pistei
„Pragul pistei”, în engleză Runway Threshold , este începutul părții pistei care poate fi folosită pentru aterizare.
Este indicat de o serie de benzi albe vopsite la suprafață, paralele între ele de cel puțin 30 m lungime, simetrică față de axa pistei începând de la 6 m de la începutul pistă de decolare. Seamănă cu o trecere de pietoni:). Prezența acestei notificări este obligatorie pentru aeroporturile comerciale. În general, pragul coincide cu începutul pistei în sine, dar în anumite cazuri poate fi identificat într-o poziție diferită.
Pista închisă
Când un X este vopsit la cele două capete ale pistei, acesta este închis circulației: rulajul, decolarea și aterizarea sunt interzise (cu excepția cazurilor de urgență). X poate fi, de asemenea, un semn vertical rigid, poziționat în capul pistei și poate fi echipat cu lumini pentru a fi vizibil chiar și noaptea sau în caz de vizibilitate slabă.
Acum că știi toate aceste lucruri, te provocăm: uită de frica de zbor și impresionează-ți prietenii sau pe ceilalți călători, de lângă tine, cu informațiile dobândite, la următorul zbor!