Tot ce trebuie să știi despre consumul de alcool și zborul cu avionul. Din punct de vedere medical, frica de zbor, cunoscută și sub numele de aerofobie, reprezintă un tip de fobie specifică, în cadrul tulburărilor anxioase. Momentul decolării sau al aterizării, spațiul uneori restrâns și aglomerat, sau turbulențele pot cauza stări de anxietate, care, dincolo de un anumit prag pot fi patologice, declanșând mecanisme de apărare de tip „fugă”sau „luptă”.
În încercarea de a face față fricii de a zbura și a situațiilor stresante, în general, putem fi tentați să credem că alcoolul ne-ar putea ajuta și ușura situația. Acest lucru este doar parțial adevărat, datorită faptului că este o substanță cu efecte sedative asupra sistemului nervos central.
Trebuie avut însă, în vedere, faptul că efectele consumului de alcool, în special cele negative, sunt diferite și amplificate în cursul unui zbor.
Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când consumăm alcool?
Odată ingerat, alcoolul ajunge în stomac, unde, în funcție de timpul scurs de la ultima masă, este absorbit în sânge, în proporție de 20 %, mai rapid sau mai lent. Ulterior, va ajunge în intestinul subțire, unde procesul de absorbție continuă.
Prin intermediul fluxului sanguin, alcoolul este transportat în ficat, unde va fi metabolizat, fiind descompus în apă, dioxid de carbon și diverși compuși pe care corpul îi va utiliza ca sursă de energie. Rata de metabolizare a alcoolului de către ficat este relativ mică, acesta procesând intr-un interval de o oră echivalentul unei băuturi.
Restul alcoolului va circula în sânge, spre toate organele și sistemele, determinând starea de ebrietate. Aceasta este direct proporțională cu concentrația de alcool din sânge, denumită alcoolemie.
Ce trebuie să știi despre consumul de alcool și zborul cu avionul
La o înălțime cuprinsă între 9.000 și 12.000 de metri altitudine (media zborurilor comerciale), aerul atmosferic nu este respirabil, motiv pentru care aeronavele sunt presurizate. Însă presiunea, și implicit concentrația de oxigen din aerul din avion, sunt semnificativ mai mici decât cele din aerul de la nivelul solului.
Deși presiunea din cabină pe parcursul zborului este ajustată pentru a preveni apariția răului de înălțime, corpul uman prezintă modificări adaptative, ca răspuns la scăderea acesteia.
Unul din efectele fiziologice ale unei călătorii aeriene este apariția hipoxiei. Aceasta se traduce prin scăderea nivelului de oxigen în sângele arterial și se manifestă prin amețeli și dureri de cap.
Modificările fiziologice asociate fluctuațiilor de presiune și intoxicației alcoolice sunt complexe. Consumul de alcool va avea, astfel, un efect cumulativ pentru aceste simptome. Deși alcoolemia și ritmul în care alcoolul este metabolizat de ficat rămân în aceiași parametri ca și pe pământ, efectele vor fi resimțite mult mai puternic.
Un alt factor ce complică ingestia de alcool pe parcursul unei călătorii aeriene este deshidratarea. Efectul diuretic al alcoolului (realizat prin inhibarea secreției de hormon antidiuretic sau vasopresină, de la nivelul sistemului nervos central), alături de faptul că aerul dintr-o aeronavă este mult mai uscat comparativ cu cel de pe pământ, accentuează deshidratarea rapidă a organismului. Efectele pe care corpul nostru le resimte atunci când suntem deshidratați sunt numeroase și pot consta în senzație de sete, amețeală, confuzie, senzație de gură uscată. Probabil ați remarcat că mâncarea și băuturile servite în avion au un gust ușor diferit. Acest lucru se întâmplă deoarece receptorii pentru gust și miros de la nivelul mucoaselor deshidratate sunt ușor desensibilizați.
Tocmai din cauza deshidratării, dacă în mod obișnuit este recomandat să consumăm aproximativ 8 pahare de apă pe zi, în cazul unei călătorii aeriene trebuie să avem in vedere suplimentarea acestei cantități, chiar dinaintea zborului, să evităm consumul de alimente picante sau cu un conținut ridicat de sare și, bineînțeles, consumul de alcool.
O altă modificare ce are loc în corpul nostru, în special pe parcursul călătoriilor lungi cu avionul, ce presupun menținerea unei poziții statice pentru o perioadă îndelungată, este creșterea vâscozității sângelui. Acest lucru face ca alcoolul să fie mult mai greu transportat și metabolizat, odată cu accentuarea stării de hipoxie și deshidratare.
Relaxarea indusă de alcool poate fi pusă pe seama efectului sedativ, prin modificarea nivelului de serotonină si al altor neurotransmițători cerebrali, pe măsura ce alcoolemia crește. Desigur, am putea crede ca acest lucru ne-ar ajuta să trecem cu ușurință peste teama de zbor. Însă dacă avem în vedere efectele negative imediate și starea de “mahmureală” resimțită ulterior, vă recomandăm să vă înfruntați temerile, nu să le “înecați”.
Încarc...